Mustafa Seven

Oohhh - asta poza imi aduce aminte de postul "Indisolubilii"

Ma intreb, 

oare cati fotografi reusesc sa surprinda personalitatea atat de diferita 

a celor doua perosnaje din rolul principal...

:)

Jen Bliss

Koko si Robin Williams

Vulpea firoscoasa

Modesta fiind, cum ma stiti, intotdeauna m-am simtit... mai firoscoasa. 
Nu flocoasa,
nici scortoasa,
ci de-a dreptul  
f i r o s c o a s a :). 


Un cuvânt fain de tăt, nu-i asa?!  Odata auzit nu ti-l mai scoate nime' din capsor. Si unde mai pui ca exista o poveste cu blana tesuta pe marginea lui... Poveste cu tâlc scrisa de Petre Ispirescu. 

Gasesc de cuviinta ca aceasta povestioara isi are locul aici, la mine, printre pliurile site-ului meu... 
O astept si pe stapana mea pamanteana sa-si faca timp sa mai scrie si ea... dar... stam mai greu cu comunicarea la nivel inalt, acum cand suntem ancorate intre doua lumi :). 

========================================================
Fire de poveste... VULPEA FIROSCOASA

========================================================

Intr-o vie paraginita isi facuse culcusul o vulpe.
Acolo fatase si crescuse mai multe randuri de pui.
Stapanul viei era un pierde-vara, care astepta sa-i dea cineva mura in gura.
In toate verile croia la planuri cum sa-si lucreze via, dar nu punea mana sa faca nimic. Via din ce in ce se paraginea mai mult.
Cei din urma pui ai vulpii se facuse catelandri. Incepusera si ei a sari din cuib.
Intr-una din zile, unul din puii de vulpe zise mamei lor:

- Mama, nu e bine de noi.
- Dar de ce, ma? intreba muma-sa.
- Am auzit azi pe stapanul viei, raspunse catelandrul de vulpe, zicand ca sunt mari balariile si ca saptamana viitoare va pune pe cineva sa le scoata.
- Taceti din gura si catati-va de treaba, le zise vulpea batrana, cunosc eu cine este stapanul viei.
Vara trecu si nici o postata de pamant nu fu ridicata din vie.
In vara urmatoare catelandrii isi facusera si ei fiecare cate un culcus.
Iesind la vanatoare, fiecare incotro putea, auzira iarasipe stapanul viei, care venea din cand in cand sa-si vada
via, ca are de gand sa si-o sape.
- Mama, zise unul, dupa ce se adunara cu totii imprejurul batranei vulpi, am auzit azi pe stapanul viei ca are sa puna sa smulga cu mainile buruienile din vie si sa-i dea o sapatura teapana, caci prea s-a intelenit pamantul.
- Ia cautati-va de treaba, va spun eu, si n-ascultati la fleoanca lui, zise batrana.
Trecu si vara asta si nici o buruiana nu se clinti din loc.
    
In cealalta vara ce sosi, catelandrii de vulpe se facusera vulpi cumsecade si fiecare din ei avea catelandri.
Intr-una din zile se adunasera toti vulpoii si vulpile cu catelandrii lor la vulpea batrana si-i spusera:
- Mama, am auzit azi pe stapanul viei ca de s-ar usca mai bine buruianul, caci are de gand sa dea parjol viei la toamna, caci si asa nu-i aduce nici un folos, si apoi vrea sa limpezeasca locul.
- Ei, dragii mei, acum sa va luati ale trei fuioare si sa va risipiti ca puii de potarniche care incotro va vedea cu ochii; caci nebunul este in stare sa faca o asa becisnicie.

am zis Maximus!

Horse with a dog behavior :D :D :D.


This character saved the movie ;)

Sunt un maidanez... io rup lesa... nu ma poti dreeesa

Intimitati despre pregatirile de Craciun, de la prieteni :)

in timpul liber sunt jurnalist liber schimbist, e normal sa am acces la tot felul de informatii nevazute / nestiute

Seara se Craciun

Domna JA tolanita pe o parte
Citea în liniste o carte
Isi pusese semn de blana
la o sectiune de pana

tot citind si recitind
sectiunea, suna a refren de colind :)

"... era propria camera, nu încapea îndoiala. Dar suferise o transformare surprinzatoare. Peretii si tavanul erau atât de înecati în verdeata, încat odaia ajunsese sa semene cu o padurice. In toate partile sclipeau bobite lucioase. Frunze fosnitoare de vâsc, de ilice, de iedera reflectau lumina ca o puzderie de oblinjoare risipite; iar in horn se invârtejea urlând o vapaie atât de mare, cum caminul acela, impietrit de zeci de ani, nu vazuse niciodata pe vremea lui Scrooge, ori a lui Marley, ori in alte ierni trecute. Ingramaditi pe podea, formând un fel de tron, erau curcani, gâste, vânat, pasari, carne de mistret, halci zdravene de carne, purcei de lapte, ghirlande lungi de carnati, placinte de carne, placinte din seu de vita, cosuri cu stridii, castane rosii ca focul, mere rumene, portocale zemoase, pere imbietoare,cozonaci imensi si castroane de punci fierbinte, care isi imprastiau in toata camera aburul ametitor. Pe acest jilt enorm sedea, cu un aer relaxat..."

Cu ochii scânteind înca sub impresiile imaginilor ce i se învarteau în fata ochilor Doamna JA, traia cu totul atmosfera atât de vie si de adevarata a serii de Craciun. Era întocmai ca în visele ei cele mai aprins mirositoare, doar de ea stiute. Ei, putin diferit, caci în jurul ei se roteau 10 Ja-uri mici, legati de ghirlandele de cârnati, chicotind de-ti luau auzul, in timp ce altii doi atarnati pe jamboanele din camara se jucau de-a TarJAn si JAne cazând parca din cer speriind-o de moarte si incercând sa-i prinda cu o mana sa nu se lovesca in cadere.

Acum sincer, era acelasi film mai putin decorat însa mult mai animat :)

==============================================

Sarbatori fericite sa aveti

------------------------------------------------------------------------------

sectiunea preferata de Doamna JA e din Poveste de Craciun - de Charles Dickens

Aventurile deşuchiate ale stimabilei JA

Doamna JA privea atenta agitatia lunii,
zâmbind în cele cinci colturi
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
îi furase toate stelele :D

***

In pat doamna JA doarme dusa
clampanind ochii sub pleoape.
Patul nu-i desluseste visele.

***

Doamna JA e asemeni unui porumbel calator
În ori ce colt al pamântului o scap
va veni întotdeauna, AŢĂ, acasa.

***

Doamna JA miroase aerul rece si taios al iernii
Undeva la polul opus un cal face baie de soare.

***
Spune-mi încotro privesti
Sa-ti spun cât de mult te aduni, sau te risipesti.

:)