... la curte :D

Aseară cetind-ntr-o carte
Ce nu înşira fapte deşarte
Se făcea că trăiam la curte
Purtând trene, urzind multe.

Trăisem pe propria-mi blăniţă
7 vieţi, toate,
doamne de viţă-şuviţă.

Mă oprisem cu-ncântare
La a’ mai şireată de-apare
Ce-nvârtea minţi în galantare
Având har şi foc, din născare.
Făr' a fi frumoasă tare
reuşise ca să prindă
'ăl mai mare perşte-n tindă.



Fericirea scurt-amară cerea sacrificiu dară.
Si-n tumultul vremii parcă, pacea şi linistea o căutară.
Astfel nu fu cu mirare
când schimbă frumoasa doamnă
cu a' mai slută, 'mută' si urâtă,
de ţinea trena... nu demultu'

Dar cum focul nu se stinge
pentru cel de îl atinge,
soarta îşi urmă sorocul
născând regina cu părul ca focul.

hhhhhmmmm

respirai adânc... închisei cartea de istorie visând cu ochii deschişi... cartea aluneca încetut pe marginea patului şi zgomotul puternic mă făcu să sar ca friptă uitâdu-mă speriată în jur.

Da... ce-i?

Care-i problema?

Tot la curte sunt... deh, nu aşa, că altfel :D. Vremile se mai schimbă, nu-i aşa?

Tot doamnă de companie mă ţin... deh nu aşa, că altfel :D

-------------------------------------------------------------------------

Si când văz ce frumos îmi vin hainele de epocă... of of măi măi

-------------------------------------------------------------------------

V-ar fi plăcut sa trăiţi în acele vremuri? Care din costumatiile prezente va încântă? Recunoaşteti personajele?
P.S. Imaginile de mai sus le am create la dimensiune 50 x 70cm (in caz ca e cineva interesat poa' să întrebe)...

... escapada în tara gulashului

Azi am intrat tiptil pe usa din dos, dupa ora stingerii, sa vad daca mai misca cineva prin preajma. Mi-era teama sa nu gasesc pe usa un afis cu o poza de-a mea, si scris cu rosu WANTED, data în urmarire generala etc :D. Când colo... liniste. Toti dormeau. Am auzit doar sforaituri, ochi miscatori sub pleoape închise. Ca sa vezi cum se misca planeta si în lipsa mea. M-am dus în vârful degetelor, am cotrobait în dormitoarele prietenelor mele: Piti, Gina, Pescarus, Sakura, Angela, Corina cu Leo, Tetris, Vaca Verde, beautiful Anya... linisteeee domnule si lumina stinsa. Erau cu totii în lumea viselor. M-or fi uitat?!?! ma întrebam plimbându-ma ca Baltazar pe diagonala camerei. Offf ce ti-e si cu memoria asta, asa de usor de suprascris.

Recunosc, am disparut înainte de Valentine's si m-am întors dupa Dragobete :)). Iertareee... ehhhh(tragând aer în piept a oftat)... asa e cu dragostele. Nu poti sa o neglijezi... or eu cum ma stiti trup, suflet si jeliboane, cu totul acolo în miezul problemei. Unde sunt, umplu locul... unde nu sunt nici nu ma poate gasi cineva.

Stapâna mea a zis ca am fost în calduri :D :D. Si am fost cum nu... m-au prins pe dat când am intrat în bazin la 40º Celsius in Budapesta. Clar te prind toate caldurile posibile :D. Aveau aia acolo niste bazine sprijinite în colturi pe doamne din marmura, potire romane, coloane dorice / corintice, pesti cu gurile cascate din care cadeau perdele de apa... si sa depui rezistenta, te lovea romantismul pe data. Afara erau -10º Grade si fulguia jucaus... dar apa te acoperea pâna la gât. Credeti-ma, iarna e absolut minunata la bai în Budapesta. Si unde mai pui ca tot orasul e împânzit de astfel de bai, una mai atractiva ca alta.

Serile ne plimbam pe malul Dunarii, între podurile luminate, descoperind astfel Hotel Gellert... urmatoarea mea destinatie de vacanta. Am citit, ca aici, sunt bai turcesti - separat pentru barbati si femei... sper sa fie totusi si un bazin mixt undeva în acea cladire superba. Priviti cum arata:

Pentru Piti, care am sesizat ca în cele 2 saptamâni cât am lipsit, a cam prins în greutate..., am sa-i zic secretul - cum m-am mentinut eu în forma în tara gulashului si papricasului cu galusti. Oooo, stiu o sa spuneti ca am facut gimnastica... de-aia...

Nope and Yeep
Ei bine, cu surprindere o sa va dezvalui un secret ce merita retinut. In tara mâncarurilor grele, se poate mânca light-frantzuzeste la un pret absolut rezonabil, taman în mijlocul Budapestei. Undeva, pe strada souveniruri-lor, pe aleea paralela cu Dunarea, între minunatele poduri luminate, exista o usa pe care sta scris Paul's Pub - geamuri mari la strada,  o mica încapere la nivel si câteva scari ce duc la subsol... si unde bucatarul cu siguranta a studiat scoli înalte, în alte tari :D.

Eu am comandat pui cu sos de brânza si legume. Platoul care l-am primit arata astfel: carnea de pui taiata felii de 1 cm grosime(vreo 4-5 bucatele) patrunsa atât cât sa-i dispara rozul dar sa-i ramâna sucul în ea, ca acolo e gustul... lânga ea, 2 pastai de fasole verde - usor crocanta adica nu complet fiarta, 4 fire subtiri ca niste creioane de morcovi... 6 boabe de mazare asezate aleator :)... si o lingura de pireu de conopida... totul stropit cu dichis cu un sos exceptional din smântâna, mustar si condimente greu identificabile (secretul bucatarului). Un whisky mic lânga, lumina difuza, muzica în surdina, un tablou cu Audrey Hepburn, care din clar a devenit neclar în cele din urma, si un chelner ce numai a ungur nu arata... si uitai: de unde esti, ce probleme are guvernul, încalzirile globale sau alte nastrusnicii din actualitatea internationala. Va recomand cu caldura acest locas. De-acolo te ridici de la masa usor si cu posibilitatea de a degusta si renumitul Dobos traditional facut dupa retetele originale din 188X toamna:)... undeva la o cofetarie foarte selecta.

Intelegeti de ce e greu sa te întorci pe pamânt... e greu te întorci la tabieturi. Chiar complicat. Mie îmi shed tare bine plimbarile. Le ador... si mici escapade voi face periodic... însa ma întorc de fiecare data acasa si promit sa va povestesc. :)

In încheiere ce-ati zice de Hungarian Dance :)

Dogasus

... si câinii zboara, nu-i asa :D

Lepsoi

scris de M.

Am primit de la Gina o leapsa mai speciala. Poate nu raspundeam dar subiectul merita atentie. Ce si cat din viata personala expui scriind? Cu ce îti dauneaza blogul? Cu ce te ajuta blogul? Ce reactii permiti? Care ti-e rutina de bloger?
----------------------------------------------------------------------------------------
"Nu exista nimic bun sau rau, ci doar gândirea care face ca lucrurile sa fie astfel."
William Shakespeare (unul din iubitii mei :))
----------------------------------------------------------------------------------------
Am sa pornesc de la o explicatie simpla: lucrez zilnic intre 12 - 14 – 16 chiar 24 de ore când e nevoie… iar munca mea este una care îmi cere sa fiu acolo complet trup minte si suflet. Putinul timp liber ramas îl dramuiesc cu grija sa ajunga la cei dragi mie, câte ceva si aici pe teritoriu si totodata sa ma delectez si cu câteva lumi virtuale pe care le vaz în jur. E frumosul de care nu voi sa ma desprind. Asta e motivul pentru care nu ma consider bloger. Nu am rutina. Nu sunt addicted, ba din contra tin la independenta mea de nu-i adevarat :D. Nu stiu niciodata ce voi posta /  scrie / desena în urmatorul post. Nu-mi fac planificari.
În schimb m-am obisnuit sa port la mine… un carnetel în care-mi notez cu grija idei, trairi sau cuvinte separate. Schitele arata ca si hieroglifele de pe mormintele egiptene. Orice linie de-acolo stiu ce corespondent are. Dar numai eu. Sunt omul momentului.

Unul din foloasele de netagaduit ale unui blog - te pune sa folosesti unicul neuron ramas :D. Mai îti încerci maestriile scriitoricesti, nescriitoricesti. Mai îti clatesti privirea în stânga, în dreapta. Cunosti oameni, idei, chiar animalute simpatice... e tare fain :)

E stiut faptul ca JA se bucura de 2 stapâni C si M (la care Gina îi spune deseori Manon)
Site-ul lui JA a aparut din dragoste pentru C si pentru copilul din mine, recunosc :D.
M. mai detine un teritoriu unde este doar ea cu ea. Nu e axat pe dialog (desi nu interzice acest lucru) ci pe exprimarea personala in diverse forme de reprezentare.
Sunt 2 lumi foarte diferite în care investesc din putinul meu timp pentru a forma imaginea care o am asupra acestei lumi. Adica, un fel de musuroi cu panou "under construction", fara timp de definitivare, înfipt în fata :D. Cât timp voi misca mai trag si zugravesc câte o noua mansarda, un balcon, o camera, o debara etc. :D (parca tot a la egipteni aduce LOL... )

In general sunt toleranta, chiar blânda. Orice idee e un punct de vedere alaturi de care poate sta alt punct de vedere radical sau asemanator. Respect opinia fiecaruia. Si-apoi nu detin eu cheile universului... chiar daca numai gândul m-ar face sa-mi straluceasca ochii ca margelele si sa zâmbesc strâmb a satisfactie :D. Tin în buzunar doar cheita de la casuta mea :). Ar fi cel mai mare pacat sa o pierd.

Ce mi-as dori? Mi-ar place sa îmi permit sa comunic mai mult, sa pot vedea mai mult din ce ma inconjoara. Ma gândesc ca va fi posibil cândva, dar deocamdata lucrurile le las sa se miste natural si sunt multumita cu ce am si cât pot sa cuprind. În cele din urma sunt un om simplu prins în mecanismul complicat al vietii.

Spectacolul strazii

In tineretile mele,

vagaboanda fiind
pe strazi sordide cutreieram

cu cartofi pai ma îmbuibam 

la Festivalul Berii ma-ngânam.

Pe oameni îi studiam

si numere dansante ofeream.

Spectacolul strazii-n Graffiti îl masuram

Pe ziduri ma exprimam
Rebelul din mine îl domoleam
Când zidurile le coloram
... si libertatea din aer o adulmecam

----------------------------------------------------------------------------------
Asa arata versurile mele in terminatie "(h)am".
Pot sa va scriu romane in acest mod... sa va spun basme cu rime încucisate
sau sa va ametesc în limerick(s) apetisant-umoristice
:)

Ultima poza cu inima strazii o ofer tuturor,
sa tina pâna de Valentine's
... in timp ce eu, am sa o sterg putin peste hotare.
Mai multe frumuseti gasiti aici.

Pisicile prietenele mele

Da... ieri am creat emotii... m-am amuzat si eu nitzel :D.

Priviti câteva din preafrumoasele mele cat-friend reale. Stiu. Ma vor eclipsa, mai ales ca aia mica, pe nume Leila, e deja o supervedeta in camera birou. Ea face si desface totul dupa bunul plac..

Deci,

Leila si Coco (cea mare, preferata lui M. stapâna mea).

Mocio - Mocio (prezenta intr-un hamac in una din postarile vechi)

Negruta - devil in the dark :)

Shtiuly - zis si Shtiulica (motanel)

Lipsa la apel Tomitza specialist in Sumo (umbla dupa fete... la intoarcere de obicei e dus la cusut si tinut la refacere) LOL. Nu prea inteleg cum iasa întotdeauna flenduri din ghearele fetelor ca pe mine ma bate de ma stinge :D
Lipseste birmaneza Pitzurc Cel Groaznic zis si Cel Viteaz - numita astfel, in urma multor batalii câstigate în încercarea noastra de a o îmblânzi. Nimeni nu o poate atinge. Deh frumoasa de pica dar stai de-oparte (mai ceva ca in basme) :D... dar ea are teritoriu separat la parinti. Deci Sakura nu cred poti câstiga inima preafrumoasei lady. N-a reusit nime'.

Cam astea sunt... n-aveam cum sa nu ma pisicesc, nu-i asa?
Din cele prezente - Leila - e dracul gol... nu va lasati furati de chipul angelic.
-------------------------------------------------------------------------
Le privesti si concluzionezi, câte animalute atâtea temperamente. Doua degete de la o mâna nu seamana, cum sa semene pisicile între ele?

Povestea placintelor timpului

Înainte de toate, dati-mi voie sa fac un anunt:

ma simt mai bine ca oricând. Dovada proaspetele imagini cu mine :D. Nu va speriati. Nu m-a prins soarele. Doar mi-am pierdut o târa capul în misiunea imposibila primita de la stapâna mea. M-a trimis în cautarea timpului pierdut :D
Mi-am zis, no problem, am facut fata la misiuni mai acatarii, de la oameni ce consumau narcotice pâna la detectarea vitezomanilor nestiuti. Asa am ajuns sa fac psihologie umana la greeu. Nici o misiune nu a fost prea complicata pentru mine...
***
Zis si facut. Prima data am tras o tura prin gradina. Mi-am zis: tot ce este pierdut poate fi gasit alaturi de oasele si slaninuta ascunsa la radacina copacilor livezii. Întotdeauna acolo gasesc tot ce am pierdut. Si-am sapat 3 zile si 3 nopti o groapa imensa în care s-a prabusit casa, gardul, copacii :)... dar timpul stapânei mele nu era de gasit.

Repede am astupat groapa, sa nu las urme. Am pus înapoi casa si m-am reorientat spre... conducte. Mi-a soptit mie cineva, ca traseele conductelelor sunt mai toate cai ascunse ce pot pune timpul sub acoperire... Aha!... deci merg în stânga sau în dreapta urmând linia labiritului si sunt atenta sa demasc timpul schimbat la fata.

 

Pro(u)stii.
Timpul pierdut nu se ascundea în conducte. Acolo era doar timp de greturi si îngheturi :D. Nu ascultati vorbele mincinoase ce încearca sa va întunericeasca nobletea misiunilor primite. Totul e mult mai simplu! Timpul trebuie adulmecat în aer cu nasucul si narile dilatate... iar când ai dat de el... disproportia personala te va da de gol.

Cu timpul la-ndemâna un singur lucru îti suna in cap - DISTRACTIA.

Si cum distractie fara mâncare nu exista, am chemat câteva doamne foarte pricepute sa se ocupe de problema.

Asa da. Timpul il împachetam ca pe o clatita si-l papam sub forma de sandvich-uri. Stiu eu ca e cerere mare. Dau si la pachet, tututor: întârziatilor, desteptilor, iubaretilor, blanosilor, cântatorilor, ciocanitoarelor, ouatoarelor, portarilor, inginerilor, artistilor, jurnalistilor, vorbitorilor, povestitorilor... si tuturor celor ce se recunosc în situatie :)

---------------------------------------------------------------------------------------------------

Promit sa impachetez sub forma de carticica aventura de cautare a T

... sure, atunci când am timp la vedere.