- unii se dau în barci, eu în genti ;) -
Domna JA îsi legana jeliboanele delicate atârnând de umarul lui M, în timp ce aceasta luneca pe lânga zidul vitrinelor ce ofereau mâncaruri colorate, variat decorate, dar complet nemirositoare. Putin mai încolo, în magnificele vitrine galben-rosiatice, privea diversele siluete de stapâni de lemn, îmbracati în straie de plastic, în dreptul carora M si C se opreau uneori privind îndelung, dar niciodata intrând. JA stia prea bine ca marea atractie pentru M nu erau neaparat interioarele magazinelor cât cartoanele din vitrina sau mânerele usilor de intrare, asa ca nu-i fu cu mirare entuziasmul lui M în fata crocodililor verzi Lacoste de pe mânerul de sticla pe care ea îl flash-uia indiscreta. Asa e stapâna mea, îsi zise Doamna JA cuibarindu-se si mai acatarii pe coltul gentii, o ciudata cap-coada.
De unde statea, avea un câmp de vedere larg spre toate terasele cu umbrelele dezorientate ce nu-i acopereau privirea ci doar nedumerirea întrebându-se deseori “oare ce cauta acesti stapâni ai mei aici si încotro se duc?!?”. Intrebari total nefolositoare pentru ca nici ei n-ar fi stiut sa raspunda având in vedere ca trebuiau sa fie in Turcia pentru a admira venetia ;). Incurcate rau itele de calatorie.
Intr-una din zile însa, M si C s-au oprit în dreptul unei vitrine triunghiulare în care personajele expuse erau asemeni ei. UPS… un junghi ca un cutit încins a strapuns-o de-a lungul sirei spinarii la gândul ca poate s-au gândit sa o înlocuiasca. O privea insistent pe M care… îsi pironise privirea pe 2 personaje: o perna/geanta catel si o pisica calugarita (buna combinatie... ce sa mai zic LOL)… grrr nu ma puteam pune cu acei patrupezi cu parul bucalat ce în fiecare noapte n-aveau altceva de facut decât sa-si puna parul pe bigudiurile de ondulare sau cu alunecoasele feline a caror ochii migdalati, taiati de o dunga neagra pe mijloc, semanau cu o luna taiata în doua. Erau modele de genti cu personaje vedeta de ultima ora. Incepuse sa i se faca coada bradut coplesita de o combinatie de sentimente, de la frica si suparare pâna la indignare.
- Asa au toate pisicile irisul – o auzi pe M vorbindu-i lui C – ziua, irisul pisicii, are forma de luna noua iar noaptea de luna plina… hmmm… cu toate ca oamenii, în îngustimea lor, nu stiu sa le deseneaze irisul decât ca prim pătrar.
Suna a mini filozofie pisiceasca de moment. Atunci si-a adus aminte JA ca pâna si plapumica de la apartament avea un desen pe care M l-a denumit “pisica lunara”. Phiuu te pomenesti ca s-au saturat de mine si vor sa ma schimbe pe o pisica - s-a înverzit pe data Doamna JA, de nici n-o mai puteai recunoaste. Ar fi fost cel mai josnic gest. O nerecunostinta crasa adusa întregului ei devotament. O pisica n-ar face niciodata muncile mele, si-a zis Doamna JA în gând… si începu sa-si aduca aminte tot felul de momente inedite.
Nu demult, ea îi soptise lui M ca avea 3 foi Cuza în portmoneu pentru Zoomenirea lui Desmond Morris. Nu poti trece pe lânga o asemena carte, nu? Unde sa mai punem ca stia în orice moment exact grosimea în inch a portmoneului si convertea cu dezinvoltura banul în bunuri materiale de orice alta natura. Iar când dorea sa o înveseleasca pe M se jucau Alba-Neagra cu monezile :D… O mai lasa si pe M sa nimereasca pentru ca îi placea sa o vada fericita ;).
Îi stia toate defectele, pe care i le compensa pe ascuns. Tot ce trecea prin geanta era scanat, mirosit, aprofundat. Cartile maruntite cu atentie, parfumul acoperit cu capac (pentru ca M vesnic îl uita deschis), si ordinea mentinuta. Stia exact când e ziua de bazin dupa costumul de baie prezent sau nu… si termina cornurile sau sandwich-urile uitate prin geanta. Ultima obligatie era de fapt o placere de grad înalt :D. Nici ca-si putea imagina M cât de mult însemna ajutorul ei neconditionat. O pisica afurisita birmaneza sau mai rau, calugarita :D, se pricepe doar sa-ti subtieze portmoneul pe conserve Sheba si pe zgarzi cu Cristale Swarovski in forma de T ce sa mai povestim ca ar fi tors toata ziua ca si motocicletele, poluând sonor atmosfera. Jenant.
Aste erau gândurile ce încretisera serios fruntea lui JA. Începuse sa semene cu catelul cu extra piele din reclamele de cosmetica... când auzi vocea lui M
- Sunt frumoase toate, dar nu se compara cu JA, asa? C înclina din cap si lunecara mai departe.
Tiiii stiam eu ca geanta cu majordom JA nu-i de ici de colo. Yepy Yepy Yepy salta JA în X-uri de pe un jelibon pe altul, de fericire... deja uitase de pisici sau alti catei de rasa. Chiar îi privea cu dezinvoltura... e loc pentru toti..., cum nu?
-------------------------------------
Mi-am cumparat recent una tip ursulet, tare faina. Fiindca am cumparat-o din Ungaria initial i-am zis Pişti... dar mai apoi cautându-i o utilizare numele s-a transformat, ba ursuNeu (adica urs + portmoneu), ursuFel (urs + portofel), ursuCel (urs + rucsacel) LOL. E simpatic raaaau. Se poate vedea mai jos :).
Iar acum îl cheama ursuK (pentru ca transporta hardisk-uri) :D
-------------------------------------
-------------------------------------
Daca ar fi sa aveti o geanta personalizata cum ar fi? Cu personaj? Fara? Ce stil? Ce marime?
9 comentarii:
Doamnelor,
M-ați amețit total și irevocabil!
Sunteți niște stilate, niște rasate, niște aristocrate!
Aproape că am uitat ce geantă mi-ar plăcea..Oricum aș vrea una care să se potrivească toamnei și raglanului meu croșetat din lână de cămilă- na, că v-am dat gata, mi l-am cumpărat de la Milano!!
Ca să știți că mai sunt persoane cu fixuri!!!( pluralul ăsta îmi aparține)
O zi colorată să aveți!!
p.s.
Textul este literatură curată!!
Raglan din lâna de camila asta de ordinul viselor mele egiptene ;). Suna minunat!
... Milano, lano, lâna, lâno ce bine potrivesc ca joaca in cuvinte.
Manon,
Uite cum a fost.
Am intrat intr-un magazin tare de tot. Eram cu o tipă.Am zărit obiectul.Mi-l doream de vreo 10 ani. Âi spun doamnei- eu îl iau.Se uită ea la preț, se uită și la mine și spune- nu se poate.
Ăl probez, nebunie mare!
Vânzătoarea, o tânără plăcută, mă admira. Îi cer voie să dau un telefon. Îl întreb pe fiul meu, cel din Londra, dacă mama lui își poate permite o extravaganță.El zice, da, mami, este cadoul meu.
Eu încep să plâng. Vânzătoarea mă privește cu milă și mă întreabă dacă am vorbit cu soțul și dacă mi-a interzis să cumpăr haina.
Eu: NUUUUU!!!
L-am cumpărat. În autocar , a fost răzmeriță- toate mă priveau..îți dai tu seama cum..
Îmi place de mor!!!
Eeee vezi cine te iubeste nu se da in laturi niciodata. E placut sa fii rasfatat de cei apropiati... cunosc :D. Nici nu s-ar putea altfel... cred.
Eu tara ma bucur de orice primesc :).
... si am uitat sa mentionez ca daca mi se cumpara ceva ce-mi doresc muuuult de tot bucuria se dubleaza evident :D.
Va invidiez doamnelor, M şi Incertitudini, pentru rasfaturile cele rasfatate.
Geanta: din piele de reptila, facuta la comanda, compartimentata judicios dupa un plan bine gandit (ma enerveaza lucrurile ingramadite) cu portmoneu pentru acte/bani si portofel pentru cosmeticale minore, asortate, eleganta, eleganta. Nici prea mare - de moasa comunala, nici prea mica - de cocktail, asa, potrivita.
Culoarea: cu nuante verzui.
P.S. Ce ne faci tu noua, lady!!
S-ar zice ca suntem razgâiate :D.
-------------------
No, cu geanta m-ai dat gata - îmi imaginez crocodilul cu fermoarul dintilor la închidere (adevarul ca asa trebuie sa arate un sistem de siguranta in RO - LOL)... iar la interior - corect - trebuie clar stabilita oridinea... pentru ca ce tii la ficatul crocodilului e una, si ce la inima lui, alta (stii ca mamele crocodil sunt dintre cele mai gentle cu puii ;)... deci sigur au o inima mare)... si le-as gasi undeva loc si la cei doi ochi de crocodil... gen doua camere photo/video ascunse cu care sa iau instantanee de pe strazi. ;) Foarte tare mi se pare.
Ma distreaza ca porti cosmeticale... spune muuuult. Si Gina (adica incertitudini... are ;))DoamnaJA e baietoi la acest aspect... iar culoarea verzui place ;)
------------
Ce face Noua JA?!?! LOL (believe me toate-s vechi si noi îs toate)... astept Calul inaripat - Pegas - n-a sosit inca. Iar de dimineata ma lupt domnule cu 1750 de CD-uri si DVD-uri caci clientii astia numai munci de cenusareasa imi dau :D.
Ma pregateam sa mai scriu un articol, foarte frumos despre Ungaria vecina si Dezastrul ecologic m-a intrerupt exact cind planam deasupra subiectului. Acuma ce fac? Mai il scriu sau nu?!?! That's the question.
Manon,
Nu știu ce mi se întâmplă nu am somn, am tot ascultat muzică, apoi am citit și tot așa.Vreau să mă scuz că bat greșit pe ”î”. Îmi iese, cam des”â”.
Noapte bună!
Gina, eu stiu sa citesc printre rânduri... eu fac greseli foarte des în comentarii... deseori din graba sau din prea mare concentrare nu vad dincolo de litere... daca as putea corecta comentariile le-as corecta (pe a mele sau a altora)cum faceam pe Wordpress... nimeni nu-i perfect de-aia e mai fain ;)
Trimiteți un comentariu