miercuri, 31 august 2011

post extrem de feminin :D


No bun. Acum ca am clarificat interzicerile si permisiunile pe sexe ne putem permite sa trecem la povestire :). Am promis la Tetris poveste adevarata - din culisele 'reclamei'. De ce diferentierea? Apoi, e musai, din cauza subiectului.

Nici nu stiu de un' sa încep. Idea ca în reclama totul e roz si curat este de un relativ absolut. Da. Întradevar, nu tu halat albastru cu mâneci sufletate pâna la cot, nu tu mâini scufundate in uleiuri sau zgomot asurzitor de hala... doar un mouse inocent, curatel în palma dreapta... însa ce-ti trece prin fata ochilor sau prin capsor, nu are întotdeauna curatenia dintr-un spital de lux. Sunt foarte multe subiecte dumnezeisti de frumoase si generoase (si la proriu si la figurat), dar acestea fiind giftuite de la natura îti iasa usor, din orice pozitie, fiind o delectare cap coada... însa... daca treci testul de a face reclama la gunoi, si creierul nu ti s-a blocat, abia atunci poti spune ca esti omul potrivit la locul potrivit. Asta e adevarata piatra de încercare. Eu recunosc, prima data când mi s-a pus mapa cu imagini de gunoi si mi s-a spus - fa ceva machete de triptic pentru oamenii astia... prima mea reactie a fost fuga în sens invers - asa ca, am facut o macheta cu un trandafir rosu ce crapa de sanatate (imagine close up) acoperit cu roua diminetii - si un text de genul 'curatenie ca noi nu face nime' :D... clientul a clipit când a vazut minunea si subtil a zis... dar pozele noastre nu v-au placut? Aaaa el voia gramezile de gunoi pe calendar :D... no... cum de nu mi-a trecut prin minte asa ceva?!? Cum de n-am sesizat appealingul subiectului tratat în direct LOL. Toata lumea ar fi fost pe spate sa vada chestiile alea ;), sunt convinsa! Nici o problema ca in câtiva ani m-am domesticit si nu este altul sa reprezinte reciclabilele mai bine ca mine.

Deci de faza cu gunoiul am trecut cu bine. Insa cine sa-si fi imaginat ca poate sa existe alt subiect ce  avea sa întreaca generosul "gunoi"! Eu nici într-un caz.

Pentru asta, dati-mi voie sa introduc un personaj.
Un domn director la o vârsta mijlocie, pe care l-am cunoscut initial printr-o discutie telefonica în care mai ne luaram de cap comentând în contradictoriu despre legile compozitiei*... lucru total neobisnuit si pentru mine. Dupa ce am închis telefonul l-am luat pe omul de la noi sa-mi spuna si mie cine e tipul asta si ce hram poarta?

- Apoi asta-i bogat de nu mai stie de el unde ce pamânturi are... si oi nenumarate.
- Oi? Zise-i mirata... da ce-i, cioban?? Nu ca nu ma-ncercase o vaga senzatie în timpul convorbirii :D.
- Nu. E oier!!! Avea sa-mi raspunda colegul meu, rostind cuvintele cu admiratie vadita.

Okay. Si totusi înca nu se simtea legatura între compozitie si oi...si nici n-avea sa se contureze pân la final.
Nu a trecut mult timp si aveam sa cunosc persoana în carne si oase. Era un tip bine cladit, cu o barba lunga, blonda (ai fi zis ca e preot), si niste ochi mici albastri sfredelitori. Nu venea niciodata neînsotit, si unul din persoanele în compania caruia l-am vazut deseori era poet. Printre discutii, având în vedere ca se implica direct la tot ce misca pe ecran**, aveam sa mai aflu ca: era evreu, casatorit, avea 4 fete si un baiat. Cum mi-a scos viata, în fata, evrei cu care sa lucrez, nu stiu. Nu era primul. Cu toata credinta lor neascunsa, se zvonea ca jumate din copiii din Bistrita erau tot ai lui :D. Colaborarea noastra la diverse materiale tiparite avea sa se intinda pe zeci de ani, si astfel, ajunsesem sa descopar si alte laturi interesante ce tineau de personalitatea acestui om. Desi director, avea talent înascut la desen, pictura, sculptura... orice. Având si bani, facuse sa se miste roata si cum dorea el. Organizase tabere de pictura pe la Colibita, expozitii, sponsoriza anumiti poeti locali... si ca ciudateniiile sa nu se termine, omul nostru era pasionat de Enduro. Umbla uneori cu KTM-urile in rulota atasata de Nisan Patrol, si il initiase si pe baiatul lui in acest sport. Deci omul nostru nu era un om obisnuit. 

Trebuia sa fac aceasta scurta introducere pentru a putea intelege cu cine aveam de a face.

Totusi din multele pasiuni personale, (el) avea un vis ciudat... dintotdeauna si-a dorit sa faca ceva special pentru femei. Mai precis, visul lui era sa faca absorbante pentru femei :D. Prima data când l-am auzit cu acest subiect am zâmbit in coltul gurii, dar n-am zis nimic. Insa, peste ani, acest gând avea sa faca carare în mintea lui, iar când deja crescura si copacii pe marginea ideii... m-a sunat foarte fericit sa-mi zica ca si-a construit fabricuta pentru tampoane :)... însemna ca urma sa lucram la ambalaje si partea de identitate.

- end of first part -

------------------------------------------------------------------
*facusem eu o premacheta in intâmpinarea unui posibil contract

5 comentarii:

tetris spunea...

Suspansul asta o sa ma omoare intr-o buna zi. Pai nu ti-am zis eu cat de curioasa sunt? Multu de tema, astept cumintica urmarea.
Si maine iti dau o leapsa :) ca sa-ti faci "norma" la postari. Pe septembrie

SuperJa spunea...

apoi sa-ti cumperi o salba de covrigi pe sfoara Tetris, pentru ca dureaza putin... azi am zi plina pe teren. Nu stiu când vin, numai când plec (adica peste 10 min.).

De indata ce ma intorc continuam,

[poate ma loveste vreo leuca si rescriu tãt articolul :D.]

Digodana spunea...

Io personal nu vreau sa te loveasca nik, dar tare as vrea sa vad continuarea...

SuperJa spunea...

DD - continuarea vine curând.
Am avut o sapt. foarte grea si mâine incep sa scot capul la suprafata.

:)

digodana spunea...

Tin pumnii, spor la treaba!