------------------------------------------ misiune primita de la tetris ------------------------------------------
... daca nu pui suflet în ceea ce faci se vede
azi asa
mâine asa
.
.
.
– damn it… si totusi, cum e posibil?
o viata în acest fel!?
si-ntr-un moment de ragaz, când stai linistit sa-ti savurezi cafeaua de dimineata, te loveste mirarea si-ti zici, suflet meu va sfârsi prin extenuare :D. N-are cum sa mai mearga mult timp în acest ritm. Cum sa-l împarti zilnic în toate directiile? Daca într-o buna zi, camera sufletului, o voi gasi goala si rece... Ahhh ce cosmar fara de inima.
In realitate, lucrurile stau cu totul diferit, si-am sa va explic de ce. Sufletul e asemeni celulelor vii, capabil sa se divida în doua, în trei, în jjjj_de_mii de bucati. Facut ca si aluatul cu drojdie... si cere atât de putin! Nitica caldura sa-i dai, nimic mai mult... si creste!!! CRESTE ca nasul în mijlocul fetei :D. Într-o buna zi nu o sa mai încapi pe usa de inima omului. De fapt inima devine liftul în locuintele interioare unde sufletul rascoleste intrândurile fiecarui vizitator. Hmmm iar am facut o povestioara de inima (n-am mai scris demult la subiect). Iertare...
Am priceput ca FRUMUSETEA nu-i frumoasa... zau :D. Frumusetea adevarata nu e cea expusa pe toate gardurile, ci aceea care o descoperi de unul singur fiind pe masura ochiul tau sau poate chiar facuta de tine... O desfatare în vazul lumii, a unei astfel de frumuseti, ar face-o sa dispara pe data, ea suferind incurabil de sfiosenie. Putin încâlcit subiectul, nu cred ca v-am lamurit cum este LOL. Nu-i nimic... mergem mai departe
*****
Am invatat sa recunosc filmele bune ascultând primele acorduri ale muzicii de început – ele spun totul. Apoi deschizi ochii mari si nu-i mai desprinzi de la ecran pân' la final. Daca ecranul e mare, imens, sa te copleseasca (asa cum te coplesesc interioarele bisericilor)... atunci e perfect. Un astfel de film se poate viziona
aici. Inceputul parca l-as fi scris eu:
*
Viziunea altuia despre tine nu e atât de buna ca viziunea ta despre tine.
Traiesti si mori cu ea. La sfârsit e tot ce ai.
Pierde-o si o sa te pierzi pe tine însuti, si tot ce mai ai.
*
(... cât e de adevarat. Ce spuneam eu de modul cum se recunosc filmele bune... grrr)
*****
Am învatat sa ascult oamenii si daca e posibil sa încerc sa intru în pielea lor. E un mic exercitiu actoricesc interesant, vi-l recomand. Daca tu nu esti deschis, de ce ar fi celalalt?
*****
Am învatat ca principiile de viata sunt bune daca exista, dar, în acelasi timp, îti relaxeaza mintea... Asa ca: recomand din când în când, sa renuntati la câte un principiu, pentru putin amuzment. Va atentionez ca o sa trebuiasca sa va puneti mintea la contributie ca sa iesiti din situatie :) (asta e si scopul in cele din urma)
*****
Am observat cum bucuriile mici tin spatelele la cele Mari inexistente :D. Le-a vazut cineva pe alea mari undeva? Eu cred ca sunt un mit. Si elefantii sunt mici din moment ce-i pot cuprinde cu privirea. Si'apoi poa' sa existe bucurii mai simpatice decât un Mars strecurat sub perna?!?... care daca nu l-ai gasit la timp, las ca-l gasesti dimineata... în alta forma :D.
---------------------------------------
phiuuu am reusit sa ma incadrez in luna sept. ------------------------------------------
Dau mai departe la Cat, DD, VV, si oricine doreste sa se joace cu acest subiect.
